Avand in vedere informatiile aparute in spatiul public, cu privire la evolutia salariului minim la nivel national, incepand cu data de 01 ianuarie 2018, respectiv 3 variante ale acestuia:
Varianta A: 2 salarii minime pe economie, respectiv 1750 lei pentru sistemul bugetar si 1550 lei/luna pentru sistemul privat;
Varianta B: 1550 lei/luna atat pentru sistemul privat, cat si pentru cel bugetar;
Varianta C: 1650 lei/luna atat pentru sistemul privat, cat si pentru cel bugetar;
si care reprezinta cresteri ale valorii salariului minim garantat in plata la nivel national, fata de 1450 lei/luna in prezent, CNIPMMR considera ca acestea nu pot fi aplicate in lipsa unei analize a impactului asupra IMM-urilor.
Discutiile referitoare la cresterea salariului minim, aparute in contextul legii salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice, arata numeroasele disfunctionalitati existente in economia Romaniei, stabilirea arbitrara a unui salariu minim, fara o fundamentare economica, nereusind sa rezolve problemele reale ale intreprinzatorilor si ale salariatilor.
Poziția CNIPMMR PRIVIND variantele salariul minim GARANTAT IN PLATA
In cursul anului 2016, a fost realizat de catre Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS)[1] un studio, din analiza caruia a reiesit ca nu se susține scenariul creșterii salariului minim, evidențiind numeroase efecte negative asupra microintreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare și economiei in ansambul ei.
Potrivit art. 164, alin. (1) din Codul muncii, “salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor” ori, pana in acest moment, nu a avut loc nicio consultare cu confederațiile patronale.
Comisia Europeana mentioneaza in cadrul Raportului de tara al Romaniei, 2017, ca “majorarile salariului minim continua sa fie adoptate fara aplicarea unor criterii obiective. Majorarile ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucratorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternica in partea inferioara a distribuției salariilor (Comisia Europeana, 2016a). De asemenea, se mentioneaza ca au fost inregistrate progrese “limitate in ceea ce privește stabilirea salariului minim.”
Varianta A
Introducerea a doua salarii minime garantate in plata la nivel national, pentru sectorul bugetar 1750 lei/luna si 1550 lei/luna pentru sectorul privat
Din punctul de vedere al CNIPMMR reprezinta varianta cu cel mai mare impact negativ.
Acest sistem cu doua salarii minime la nivel national, cel din sectorul bugetar mai mare decat cel din sistemul privat, va determina o crestere a numarului de angajati in sistemul public, in timp ce intreprinzatorii privati vor resimti lipsa fortei de munca.
| Prin acordarea unui salariu minim mai mare in sistemul bugetar, munca in domeniul privat nu mai este atractiva, atat timp cat in domeniul public se va castiga un salariu mai mare, fara a exista criterii de performanta si fara a fi legat de productivitatea muncii. |
In primul trimestru al anului 2016 salariul minim a fost cu 80% mai mare decat in anul 2010, in timp ce productivitatea muncii a fost cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010[2].
Variantele B si C
un salariu minim unic de 1550 lei/luna, respectiv, 1650 lei/luna
Aceste variante prin care se realizeaza o marire a salariului minim, fara a exista nicio analiza care sa justifice aceasta marire, coroborat cu faptul ca in cazul creșterii salariului minim intreprinderile mici și mijlocii sunt cele care resimt cel mai mult povara ccresterii costurilor salariale, vor avea ca efect o reducere a gradului de ocuparea in special in randul tinerilor, categoria de varsta care este cea mai vulnerabila si care isi gasește cel mai greu un loc de munca.
| CNIPMMR sustine ca o crestere a salariului minim, avand implicatii multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca inainte de adoptarea unei hotarari in acest domeniu sa fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentari, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei romanești, al fiecarei regiuni si judet, cu luarea in considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizand toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din Romania. |
Dupa realizarea unei analize de impact, a testului IMM, prezentarea unei fundamentari a creșterii propuse, raportat la criterii obiective, la productivitatea muncii, la nivelul de dezvoltare al economiei romanești, al fiecarei regiuni si judet, la diferențele dintre mediul urban și rural, inclusiv zonele defavorizate din Romania și consultarea partenerilor sociali, se poate stabili modificarea nivelului salariului minim brut pe țara.
Impactul salariului minim asupra productivitatii muncii este negativ, o crestere a salariului minim de 10% ar determina scaderea productivitatii muncii cu 2,3%. Se pare ca ȋn Romȃnia cresterea costurilor determinata de cresterea salariului minim nu este compensata prin cresterea productivitatii, ci dimpotriva, productivitatea scade.
La nivel macroeconomic, principalul pericol este cresterea preturilor, deoarece singura alternativa a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer catre preturile bunurilor sau serviciilor comercializate.[3]
Avand in vedere:
– analiza Comisiei Europene din cadrul Raportului de țara al Romaniei din 2017, potrivit caruia: “In ianuarie 2016, guvernul a instituit un grup de lucru tripartit care vizeaza introducerea unui mecanism de indexare a salariului minim in viitor. S-a realizat un studiu de impact care a analizat efectele economice și sociale ale modificarii salariului minim și grupul tripartit a aprobat instituirea unui grup de experți care sa asigure crearea mecanismului pe baza concluziilor studiului. In ciuda acestor evoluții, in ianuarie 2017 guvernul a decis sa majoreze ad-hoc salariul minim la 1.450 RON (322 EUR) incepand cu 1 februarie 2017 și la 1.750 lei (390 EUR) pana in 2020. Aceste majorari nu se bazeaza pe criterii obiective, in ciuda activitații grupului tripartit”,
| CNIPMMR sustine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care sa fie stabilit salariu minim la nivel national, finantat din fonduri europene, cu o structura tripartita, alcatuit din reprezentanti ai partenerilor sociali si ai guvernului, pe baza analizei productivitatii muncii si a performantelor de ansamblu ale economiei romanesti. |
[1] “Studiul preliminar privind mecanismul transparent de stabilire a salariului minim brut garantat in plata in Romania”, realizat de INCSMPC
[2] Studiul preliminar privind mecanismul transparent de stabilire a salariului minim brut garantat in plata in Romania , SECȚIUNE III :Analiza impactului salariului minim asupra variabilelor macro-economice, pg. 8
[3] Studiul preliminar privind mecanismul transparent de stabilire a salariului minim brut garantat in plata in Romania , SECȚIUNE III :Analiza impactului salariului minim asupra variabilelor macro-economice, pg. 9-10
Sursa: CNIPMMR
