Articol preluat din publicatia: „Informatia Bucuresti”

Criza economica indusa de restrictiile impuse pe fondul pandemiei de coronavirus a afectat puternic 75% din intreprinderile mici si mijlocii din Romania, iar pentru ca o parte dintre acestea nu vor avea capacitatea sa-si reia activitatea, numarul falimentelor de IMM-uri va creste cu peste 100.000, in acest, an comparativ cu 2019, a declarat, intr-un interviu pentru Informatia Bucuresti, profesorul universitar doctor Ovidiu Nicolescu, presedintele de onoare al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).

Doar o treime din intreprinderile mici si mijlocii din Romania au adoptat, inca de la inceputul pandemiei, strategii bazate pe eficienta, pe reducerea drastica a costurilor si pe constituirea de rezerve, astfel ca acestea vor depasi criza cu bine, mai eficienti si mai performanti, sustine presedintele de onoare al CNIPMMR. In schimb, pentru doua treimi dintre IMM-uri, iesirea din criza va fi dificila si indelungata. Totusi, masurile adoptate de Guvern, in special cele promovate de Ministerul Muncii, privind introducerea somajului tehnic si acoperirea unor costuri salariale in cazul angajatilor care isi reiau activitatea, au constituit o gura de oxigen pentru intreprinzatori si au salvat de la faliment sute de mii de IMM-uri, mai arata profesorul universitar doctor Ovidiu Nicolescu.

 

Informatiabucuresti.ro: – Cat de afectate sunt intreprinderile mici si mijlocii din Romania de pandemia COVID-19 si cum vor iesi ele din aceasta criza? Au avut IMM-urile capacitatea de a se adapta noului context?

Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu: – Tabloul general al firmelor din Romania raportat la impactul crizei, in opinia mea, este urmatorul. In minoritate, circa 10% au avut o situatie privilegiata, ele beneficiind de aceasta criza. Ma refer in special la intreprinderile care sunt in domeniul agroalimentar, comert online, medical si asa mai departe. Circa 15% din IMM-uri, practic, nu au fost afectate, sau intr-o masura nesemnificativa. Din pacate, circa 75% din IMM-urile din Romania au fost substantial afectate, in sensul ca le-a scazut cifra de afaceri, au fost nevoite sa trimita in somaj tehnic, sa concedieze, ori sa trimita in concedii fortate tot personalul, sau o parte din personal. Acest tablou general este foarte important, pentru ca, reamintim, segmentul de intreprinderi mici si mijlocii reprezinta principalul sector in economia romaneasca. El este cel care ofera cele mai multe locuri de munca in economie, peste 50%, furnizeaza circa 60% din PIB-ul national si contribuie, direct si indirect, la aproape jumatate din exportul tarii. Toate acestea in conditiile in care intreprinderile mici si mijlocii folosesc de circa trei ori mai putine active, mai putine fonduri, cheltuiesc de circa trei ori mai putine resurse decat intreprinderile mari. Faptul ca acest sector este foarte afectat, marcheaza in mod negativ si substantial evolutia economiei si a societatii.

„O firma care a fost blocata doua-trei luni de zile, are nevoie de cateva luni ca sa poata sa reinceapa activitatea si are nevoie de cativa ani ca sa atinga performantele economice anterioare”.

Sigur ca pentru cele mai multe intreprinderi, pentru cele peste trei patrimi din intreprinderile mici si mijlocii din Romania, este o iesire grea. Pentru ca, atunci cand o parte din cifra de afaceri este diminuata, unele dintre ele au inchis aproape deloc activitatea, sau aproape de tot, cum sunt cele din HoReCa, dar sunt si alte subramuri, industrii intregi, este clar ca revenirea este grea si dureaza foarte mult timp. O firma care a fost blocata doua-trei luni de zile, atunci cand reincepe, nu reincepe niciodata la capacitatea maxima, nu incepe niciodata la nivelul anterior. Are nevoie de cateva luni, ca sa poata sa reinceapa si are nevoie de cativa ani de zile ca sa atinga performantele economice anterioare. Sigur ca iesirea din criza depinde foarte mult atat de sectorul de activitate din care fac parte, cat si de capacitatea intreprinzatorilor de a trata, intr-un mod adecvat, situatiile create. Acei intreprinzatori care s-au orientat de la inceput si au adoptat asa-numitele strategii bazate pe eficienta, adica strategii care au avut drept fundament diminuarea la maxim a costurilor, constituirea unor rezerve cat de mici si, concomitent, o abordare inovationala, aceia fara indoiala ca vor iesi repede si mai performanti din criza. In opinia mea, aceasta categorie de intreprinzatori este prezenta in circa o treime din firmele din Romania. Celelalte doua treimi din firme au intreprinzatori cu potential obisnuit, iar pentru acestea iesirea din criza va fi si mai dificila, si mai indelungata. Eu sunt convins ca anul acesta, comparativ cu anul trecut, o sa avem circa 100.000 de falimente de IMM-uri suplimentare, pentru ca o parte din IMM-uri nu o sa mai aiba capacitatea sa-si reia activitatea, cel putin in aceasta forma, unele deloc, altele, cu eforturi si responsabilitate, vor renaste sub diverse forme pe termen mediu si lung.

– Cum apreciati masurile luate de Guvern pentru a veni in sprijinul companiilor afectate de criza de coronavirus

Consider ca Guvernul s-a descurcat la un nivel rezonabil in ceea ce priveste partea managerierii complexelor procese medicale, sociale, economice, pentru ca pandemia sa nu aiba efecte devastatoare in Romania. Cu satisfactie constatam ca, in Romania, pandemia nu a avut efecte de amploarea celor din alte state mult mai dezvoltate decat noi, cum ar fi Italia, Spania sau chiar Franta. De asemenea, pe acest fond, apreciez si preocuparile si initiativele pe care le-a luat Guvernul, pentru a ajuta companiile sa faca fata acestei pandemii si ceea ce se intrevede pentru a contribui la relansarea lor.

 

„Somajul tehnic a facut ca sute de mii de firme sa nu dea faliment si sa nu-si piarda salariatii“

Situatia este diferentiata pe domenii. Consider ca cele mai bune masuri s-au luat in domeniul resurselor umane. Doamna ministrul Alexandru (n.r. – Violeta Alexandru, ministrul Muncii) a actionat foarte rapid si foarte profesionist si acel somaj tehnic a facut ca sute de mii de firme sa nu dea faliment si sa nu-si piarda salariatii. Acesta a fost sectorul in care s-a actionat cel mai eficace. Iar acum, pentru perioada urmatoare, faptul ca s-a venit cu o masura suplimentara, sa se suporte de la bugetul statului 41% din salariile celor care se reangajeaza, si faptul ca se da posibilitatea ca fiecare firma sa functioneze cu o parte din personal in somaj tehnic, daca nu e suficient de munca, si de a folosi cealalta parte in conditii cu 41% salariu acoperit de stat, este o masura flexibila, de foarte bun augur si o apreciez in mod deosebit. In alte domenii, cum ar fi, de exemplu, domeniul fondurilor europene, si aici ne-am miscat bine. Saptamana trecuta a avut loc sedinta Comitetului Managerial al Fondului Social European, cel care gestioneaza peste 75 de miliarde de euro. Eu fac parte din acest Comitet, ca reprezentant al patronatelor din Romania, si vreau sa va spun ca, si la acest nivel, s-a apreciat ca Romania a fost intre cele cinci tari care s-au miscat cel mai repede, in relatia cu Comisia Europeana, pe partea aceasta de Fond Social European, care reprezinta niste miliarde de euro.

„Orice zi pierduta face ca, pentru unele intreprinderi, masurile care se vor lua, granturile care au fost promise, creditele in conditii de subventionare sa nu le mai ajute pentru ca unele nu mai supravietuiesc“

 Si in domeniul economiei s-au miscat niste lucruri. Din pacate, operationalizarea lor merge ceva mai greu. Si aici as dori sa fac o precizare foarte importanta. Aceste masuri trebuiesc rapid implementate. Orice zi pierduta face ca, pentru unele intreprinderi, masurile care se vor lua, granturile care au fost promise, creditele in conditii de subventionare, sa nu le mai ajute, pentru ca unele nu mai supravietuiesc.

Problema principala cu care se confrunta actualul Guvern, care, repet, per ansamblu, s-a descurcat bine, este aceea de a implementa rapid toate masurile care au fost anuntate, inclusiv cele 350 de milioane de euro pentru sectoarele grav afectate, HoReCa, transporturi si industria de spectacole, inclusiv celalalt miliard de lei care va reveni, sub alte forme, celorlalte categorii de IMM-uri.

 – Va deveni telemunca o componenta permanenta in derularea activitatii unor intreprinderi mici si mijlocii? Reprezinta o solutie pentru eficientizarea costurilor?

 Telemunca nu este ceva nou, ea s-a regasit in anumite companii si inainte, e drept ca in Romania mai putin, in alte tari mai mult si a fost practicata in special in intreprinderile de dimensiuni mari sau in intreprinderile in care componenta electronica a activitatii era foarte pregnanta, adica firmele care foloseau ca activitate constant principala tratarea datelor. Fortati de imprejurari, bineinteles ca telemunca s-a extins in Romania, ea a fost de un real ajutor la un numar de firme, dar nu trebuie supraapreciata si supraevaluata contributia telemuncii. Am vazut in mass-media ca aceasta telemunca se considera acum a fi formidabila. Repet, ea a ajutat, dar ajutorul nu s-a resimtit la mai mult de 10%, maxim 20% din IMM-uri, iar asta pentru ca IMM-urile, majoritatea, au activitati operationale, ele sunt in comert si servicii, unde telemunca are un grad redus de implicare, sau in industrie, unde acest tip de activitati nu se pot face prin telemunca.

„Pe masura ce societatea se dezvolta, telemunca va creste ca pondere si ca insemnatate. Este clar ca, sub impulsul acestei pandemii, Romania face un pas semnificativ spre digitalizare“

Este clar ca, pe masura ce societatea se dezvolta, telemunca va creste ca pondere si ca insemnatate. Este clar ca, sub impulsul acestei pandemii, Romania face un pas semnificativ spre digitalizare, dar sa nu se inteleaga ca aceasta telemunca are virtuti mai mari decat pacatele pe care le are. In perioada urmatoare vom avea mai multa telemunca decat in perioada anterioara pandemiei, dar ea va exista numai in acele intreprinderi in care procesele de munca permit utilizarea sa eficienta.

– Guvernul a lansat in aceasta perioada programul IMM Invest, prin care acorda garantii de stat pentru creditele destinate investitiilor si asigurarii capitalului. Cum au primit IMM-urile lansarea acestui program? Reprezinta o gura de oxigen pentru antreprenori?

 Fara indoiala ca programul IMM Invest este o initiativa foarte buna si Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii este printre cei care au initiat acest program. Intreprinzatorii l-au primit foarte bine, dar, din pacate, el nu functioneaza asa cum ar trebui. Ce nu functioneaza si nu a dat performantele la care ne asteptam: saptamana trecuta erau acordate garantii de doua miliarde si ceva de lei, ceea ce nu reprezinta foarte mult dupa trei saptamani. Numai circa 3.000 de firme primisera efectiv banii. Problema principala aici nu sta in ceea ce face Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, aceasta fiind o institutie profesionista, care isi face treaba cum trebuie, desi au fost cateva elemente de birocratie care au fost eliminate.

„Bancile din Romania nu au suficiente resurse si atunci ele prefera sa imprumute statul, in loc sa imprumute intreprinderile mici si mijlocii“

Dupa parerea mea, secretul succesului IMM Invest se afla la banci. Din pacate, bancile nu au reactionat asa cum ar fi trebuit la acest program. Dovada si numarul mic de intreprinderi la care m-am referit si sumele aferente. Cauzele sunt multiple. Prima cauza, bancile din Romania nu au suficiente resurse si atunci ele prefera sa imprumute statul, sa-si plaseze acele imprumuturi, care au fost si vor fi si in perioada urmatoare, in loc sa imprumute intreprinderile mici si mijlocii. A finanta statul nu inseamna niciun risc, nu inseamna munca, un efort deosebit. A finanta IMM-urile, chiar in conditiile in care statul garanteaza 80-90% din imprumut, inseamna dosare analizate, inseamna hartii intocmite, inseamna discutii, riscuri si, din pacate, bancile din Romania nu manifesta suficienta disponibilitate. In plus, procesele treneaza foarte mult. Eu nu pot sa inteleg de ce un dosar care a fost primit la banca trebuie sa dureze cinci-sase saptamani, pana se spune daca e finantabil sau nu.

In conditiile actuale de pandemie, bancile ar trebui sa aiba niste proceduri speciale de evaluare a cererilor de finantare, pentru ca situatia este exceptionala. Ar trebui sa se pronunte in maximum doua saptamani asupra fiecarui dosar inaintat prin IMM Invest, astfel incat intreprinzatorul sa stie daca va primi sau nu va primi bani. Este un program bine conceput, dar daca sistemul bancar nu schimba radical atitudinea si daca nu face si eforturi sa aduca resurse suplimentare, inclusiv de la bancile-mama, acest program absolut necesar intreprinzatorilor nu va avea succes.

 – Economia romaneasca a inregistrat o usoara crestere in primul trimestru din acest an, insa este estimata o scadere semnificativa a PIB in trimestrul al doilea. Ce asteptari aveti in ceea ce priveste evolutia economiei in urmatoarea perioada?

 – Aceasta crestere economica din primul trimestru, cea mai mare din Uniunea Europeana, este o reflectare a unei slabiciuni romanesti, si anume faptul ca structura Produsului Intern Brut din Romania se bazeaza in primul rand pe consum. Economia romaneasca a crescut pentru ca a crescut consumul populatiei, speriate de pandemia care se anunta. Nu este o crestere valoroasa din punct de vedere economic. In continuare, este foarte clar ca vor urma niste scaderi substantiale ale PIB. Daca Guvernul Orban se va misca foarte rapid, va avea capacitatea sa elaboreze proiecte si aceste proiecte sa fie depuse inca din luna iunie pentru bani europeni, care se vor da sub forma de granturi si sub forma de credite, pentru ca, in premiera, Uniunea Europeana mobilizeaza pentru statele membre, in acest an si in anii urmatori, peste un trilion de euro, aceasta este o mare oportunitate pentru Romania. Este important sa se retina ca, la o prima transa, Romaniei i s-au rezervat niste sume substantiale, peste 30 de miliarde de euro, dar acestea nu se acorda in mod automat, pentru acestea trebuie sa ai proiecte. Si asa cum stim, capacitatea Romaniei de a avea proiecte este foarte redusa. Este nevoie ca Guvernul Orban sa faca un task-force, in echipa cu cei mai buni specialisti din tara, sa stabileasca domeniile in care Romania are cele mai mari nevoi, intr-o abordare sectoriala, pe ramuri, si sa constituie echipe, pe baza de parteneriat public-privat, pentru  a elabora proiecte, care sa aduca acesti bani europeni. Daca vom avea aceasta capacitate si va fi o mobilizare nationala, daca aceasta actiune nu va fi boicotata de partidele politice care sunt in Opozitie, atunci avem sansa ca evolutiile economice din perioada urmatoare sa fie mai putin defavorabile.

 

Sursa: www.informatiabucuresti.ro/